Prin
decretul nr. 28 din 16 ianuarie 2012 al presedintelui României a fost
conferit Ordinul Meritul Cultural, în Grad de Cavaler categoria A,
"Literatura", scriitorului Gelu Vlasin stabilit de mai multi ani in
Spania si fondatorul unei platforme culturale a romanilor din diaspora, transmite Romanian Global News.
Acordarea înaltului titlu s-a făcut la propunerea ministrului Culturii si Patrimoniului National.
În
argumentarea acordării titlului se scrie: “În semn de apreciere pentru
talentul si dãruirea de care a dat dovadă în întreaga sa carieră
literară, pentru promovarea culturii românesti în lume si implicarea sa
constantă în strângerea legăturilor dintre românii aflati peste hotare”.
Decretul unic al presedintelui României a fost publicat în Monitorul
Oficial nr. 44 din 19 ianuarie 2012.
Gelu
Vlasin este prim-vicepresedinte al FEDROM, membru al Uniunii
Scriitorilor din Romania, ales în Consiliul National al breslei
scriitoricesti, fondator si coordonator al platformei online “Reteaua
literară”, fondator si coordonator al clubului românilor de pretutindeni
”România din Diaspora”.
Conform
Legii 29/2000, privind sistemul national de decoratii al Romaniei,
gradul de Cavaler al Ordinului Meritul Cultural este asimilat gradului
de sublocotenent şi beneficiază de onoruri militare precum si de alte
privilegii reglementate prin lege.
* sursa: http://www.rgnpress.ro/
Cu
ocazia participării României ca Ţară Invitată de Onoare la Târgul
Internaţional de carte LIBER 2011, Institutul Cultural Român de la
Madrid organizează concertul extraordinar Dimitrie Cantemir. „Cartea Muzicii” în dialog cu tradiţiile otomane, româneşti, armeneşti şi sefarde, susţinut de Jordi Savall şi ansamblul Hespèrion XXI,
care va include compoziţii de Dimitrie Cantemir (1673-1723), domnitor
al Moldovei, figură celebră a istoriei şi culturii româneşti.
Evenimentul va avea loc la Auditorio de la CaixaForum Madrid, miercuri, 5
octombrie 2011, la ora 20.00. Acces pe bază de invitaţie.
DIMITRIE CANTEMIR
“La intersecţia a două continente, european şi asiatic, Istanbul
pentru otomani, Constantinopol pentru bizantini este, deja, în epoca lui
Dimitrie Cantemir (1673-1723) o adevărată piatră de hotar a istoriei;
în ciuda amintirii şi prezenţei evidente a vechiului Bizanţ se
tranformase în centrul real al lumii religioase şi culturale musulmane.
Extraordinar amestec de popoare şi religii, nu conteneşte să atragă
călători şi artişti europeni; Cantemir ajunge în oraş în 1693, la vârsta
de 20 de ani, întâi ca prizonier şi ulterior ca reprezentant diplomatic
al tatălui său, care domnea în Moldova. A devenit un faimos interpret
de tambur, un fel de lăută cu gât lung, şi a fost, de asemenea, un
compozitor foarte apreciat pentru lucrarea sa «Kitâb-ül ilm-il mûsikî»
(«Cartea Ştiinţei Muzicii»), pe care i-a dedicat-o sultanului Ahmed III
(1703-1730).
Acesta este contextul istoric în care prinde formă proiectul nostru
«Cartea Muzicii a lui Dimitrie Cantemir şi tradiţiile muzicale sefarde
şi armeneşti». Ne propunem să prezentăm muzicile instrumentale «culte»
la curtea otomană a secolului al XVII-lea provenite din opera lui
Cantemir, în dialog şi alternanţă cu muzicile «tradiţionale» ale
poporului, reprezentate aici de tradiţiile orale ale muzicienilor armeni
şi ale comunităţilor sefarde găzduite, după expulzarea din Regatul
Spaniei, în oraşe ale Imperiului Otoman precum Istanbul sau Esmirna…
«Cartea muzicii» a lui Dimitrie Cantemir, care ne-a servit ca sursă
istorică pentru înregistrarea noastră, este un document excepţional în
multe aspecte; mai presus de toate, ca sursă fundamentală a cunoaşterii
teoriei, a stilului şi a formelor muzicale ale secolului al XVII-lea,
dar şi ca una dintre dovezile cele mai interesante ale vieţii muzicale a
uneia dintre ţările orientale cele mai importante. Această antologie de
355 de compoziţii (dintre care nouă aparţin lui însuşi Cantemir),
scrise într-un sistem de notare muzicală inventată de autorul său,
reprezintă cea mai importantă colecţie de muzică instrumentală otomană
din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea care a ajuns până în zilele
noastre...”
(www.jordisavall.es, de Jordi Savall, Edinburgh, august 2009)
JORDI SAVALL
reprezintă un caz excepţional în panorama muzicală actuală. De peste
treizeci de ani face cunoscut lumii minunăţii muzicale abandonate în
obscuritatea indiferenţei; de peste treizeci de ani cercetează, citeşte
şi interpretează cu viola de gamba sau ca dirijor.
De-a lungul carierei sale a înregistrat peste 170 de CD-uri, cel mai
recent fiind “L’orchestre de Louis XV, Suites d’Orchestre”, publicat de
Alia-Vox, propria sa marcă discografică.
A primit numeroase distincții, în țări precum Spania, Belgia, Austria,
Germania etc., iar în 2008 a fost numit „Ambasador al Uniunii Europene
pentru dialogul intercultural” şi împreună cu Montserrat Figueras au
fost numiţi „Artişti pentru Pace” în cadrul programului „Ambasadorii
Bunavoinţei” al UNESCO.
În 2009 a fost numit din nou „Ambasadorul anului 2009 pentru
creativitate şi inovare” al Uniunii Europene, iar Consell Nacional de la
Cultura i les Arts de Catalunya i-a înmânat „Premi Nacional de Música”.
Jordi Savall a fost ridicat la categoria „Commandeur des Arts et des Lettres” de către Ministerul Culturii din Franţa.
De curând a primit premiul Léonie Sonning Music.
HESPÈRION XXI.
În antichitate, erau denumite „Hesperia” cele mai occidentale două
peninsule ale Europei: cea italiană şi cea iberică (în greacă „Hesperio”
înseamnă originar din una din aceste două insule). „Hesperio” era şi
numele care era dat planetei Venus când apărea în occident noaptea.
Uniţi de o idee comună – studiul şi interpretarea muzicii antice în baza
unor premise noi şi actuale – şi fascinaţi de imensa bogăţie a
repertoriului muzical hispanic şi european de dinainte de 1899, Jordi
Savall, Montserrat Figueras, Lorenzo Alpert şi Hopkinson Smith au
fondat, în 1974, grupul Hespèrion XX (numit acum Hespèrion XXI) dedicat
interpretării şi revalorizării unor aspecte esenţiale ale acestui
repertoriu.
Concertul este inclus în cadrul
evenimentelor organizate de Institutul Cultural Român de la Madrid sub
titlul „2011. Anul literaturii române în Spania”.
